Gânduri

În cinstea noastră!

 

Scriu aceste rânduri în cinstea unei vechi prietene, o prietenă necunoscută, anonimă. O prietenă ce se semnează ” Să nu te încrezi în mine „. O prietenă ce acum mulţi ani când ne-am cunoscut pe blogul ei, se mira cum pot gândi aşa matur la o vârstă atât de fragedă. Aceeaşi prietenă care acum o lună, când sufeream, îmi dădea sfaturi: să fiu o scorpie, mă învaţa să nu îmi pese, să fiu doar pentru mine. Aceeaşi prietenă care puteam să jur că nu se va îndrăgosti nicio dată în viaţa ei, iar acum… acum plânge după un ” artist”, după un oarecare. Aceeaşi prietenă cu care acum închin un pahar de vin roşu: În cinstea noastră, a femeilor rănite din dragoste, să fie pentru noi. Noi cele de azi plângând!…
Din seara asta:
„Printre tăceri ce nu-şi au rostul, printre priviri dulci, temătoare, De ce-i al ei şi o sărută, când el mă vrea pe mine, oare? Şi-am învăţat din ochii lui, cum să citesc ce nu se spune, Cum să luptăm pentru noi doi. Şi nici unul din nou nu luptă.Să nu te încrezi în mine ! „

 

” – Eu să îl sun? Nicio dată!
Uite cum din orgolii de copii pierdem iubiri de oameni mari.
Am greşit când m-am îndrăgostit de tine, ştiam de la început că aşa va fi, ştiam că noi nu putem fi împreună, ştiam că nu o să poţi iubi un copil, ştiam… şi totuşi ai fost fructul meu interzis. Dau vina pe Eva, ea a păcătuit prima! Iar tu eşti acum păcatul meu. Iubirea mea neîmplinita.
Daaaaa, da, suntem unii ce au iubirile alea ratate, Suntem proştii care se iubesc dar nu sunt împreună.
Am spus că se iubesc, da, pentru că şi tu te-ai îndrăgostit de zâmbetul meu, de râsul meu haotic, de sinceritatea asta de copil. Şi chiar dacă nu ne-am iubi, poate nu ne iubim, poate doar mi se pare şi chiar nu e iubire. Cu siguranţă e chimie, nu putem sta unu lângă celălalt fără să nu se citească în ochii noştri. Ai spus-o şi tu:
El: 27.06.2011 02:18:14: Nu ştiu, mă ZuZule…….ne leagă ceva…
Eu: 27.06.2011 02:14:36: Mă tem că de ceva vreme e prea târziu pentru tine!”

12584167_1043042635753866_770431044_n
Dragă prietenă, nouă nu ne rămâne decât să mai ciocnim un pahar în cinstea prieteniei noastre şi să ne promitem că vom fi intr-o zi nişte scorpii. Până atunci, să mai plângem azi, să dăm vina pe vin, iar de mâine… de mâine păşim cu dreptul şi  credem în noi! Voi pierdeţi, noi ne recâştigam!

DSC_0475
Apropo : Acum, după 5 ani de când este acest articol scris, văd că am luat cea mai bună decizie, era deja prea târziu pentru tine!

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.