Mă trezesc cu mesaj:” Am nevoie de tine. Z! „!

Pregătesc cafeaua! O văd azi, după mult timp. Bate la uşă.
Se descălță la intrare! Ea spune mereu că tocurile au fost create ca femeia să calce lumea în picioare într-un mod elegant şi plus de asta nu a intrat niciodată aşa, cu ” pantofii murdari ” în viaţa mea!
Se aşează pe scaunul din bucătărie cu picioarele încrucișate. Îşi aprinde Țigara în colțul gurii. Ah, știe că mă excită, de ce dracu o face mereu?
Doamne de când nu am mai văzut-o, o analizez de sus până jos.
De la degetele de la picioare până la mijloc, zici că nu se mai oprește… Mor după picioarele ei lungi! Şi ce picioare frumoase!
Sunt aşa captat de corpul ei încât abia acum când şi-a dat ochelarii de soare jos am văzut cât de plânsă e!
Mă așez pe scaun în faţa ei! O iau de mână şi o sărut ușor de la deget până la încheietura, mai sus nu îndrăznesc. E deja de 10 minute aici, şi nu a scos un cuvânt. Nici eu nu o întreb. Ştiu ce are. Şi-a terminat Țigara. O iau în brațe şi o duc pe sus în dormitor.
O bag în pat, şi o învelesc. O iau un brațe şi o ţin strâns… Tremur. Tremur de nervi. Nu suport să o văd aşa din vina altuia. O las să adoarmă…