Gânduri

De mult…

Mă trezesc plângând şi ținând strâns de cearșaf ca şi cum viaţa mea ar depinde de el. Tip în mine să nu dispară dar, nu am glas să o pot face tare.

 

L-am visat… După mult timp l-am visat.

Stătea pe marginea patului. Cu coatele pe genunchi îşi sprijinea capul. Mă ridic ușor şi mă apropii încet. Tremur. Îmi este frică să nu dispară… Doamne! Îi sar în brațe

                – Te ador!!! Te ador de 1000 de ori! Nu, de un infinit de ori!

Mă bufnește plânsul! Mă așez în genunchi în faţa lui. Cu mâna dreaptă îmi șterge lacrimile iar cu mâna stânga o cuprinde pe a mea. Se uita la tatuaj şi îl mângâie ușor. Parcă îi e frică să nu mă doară.
Nu spunem nimic preț de câteva minute. Ce am putea spune?! Ce am putea să ne mai spunem?!
Noi nu am avut niciodată nevoie de cuvine. Simţeam, ne simţeam când pățea unul din noi ceva, știam dinainte să spună că ceva nu era în regulă.

                – Doamne, cât te iubesc!

                – Ştiu, ştiu tot ce s-a întâmplat. Nu e nevoie să îmi spui nimic. Ştiu, te doare. Copil frumos, tu meriți câmpuri de lalele, tu meriți oceane şi munți, tu meriți soarele şi luna, tu meriți toată fericirea din lume. Ştiu, ştiu că doare. Sunt aici. Uite-mă! Nu mai plec! Nu am plecat niciodată de fapt. Trăiesc prin tine. Tu, să trăiești şi pentru mine. Să te bucuri de viaţă la dublu. Să faci tot ce îmi doream să fac eu şi nu am mai avut timp. Să trăiești clipa. Fiecare clipă. Să faci doar ce simți, îţi voi călăuzi calea. Te rog să nu faci nimic din ceea ce nu îţi dorești din teamă. Din teama de a pierde pe cineva. Nu draga mea, tu meriți mult, enorm de mult iar, dacă el nu a fost capabil să îţi ofere cel puţin un sfert atunci el nu era pentru tine…

12721846_1058530864205043_29187234_n

Mă uitam la el şi ascultam fiecare cuvânt, cu fiecare cuvânt mă bufnește mai rău plânsul.

                      – Să nu mai pleci, să nu mă mai lași singură! Te implor…

                      – Puștoaico eşti puternică! A dracului de puternică! O să treci peste cum ai trecut peste atâtea! Şi apropo: la final când îţi vei scrie povestea, crede-mă, nu va fi în zadar fiecare lacrimă de până atunci!  

 

O iubire infinită… A mea jumătate ! M

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.