Gânduri

Diana…

Să știi că poate undeva ascuns acolo în inima mea încă te mai iubesc. Poate că încă ești femeia pentru care aş face sute de km doar să o țin în brațe. Poate că te-aş vrea înapoi dar mă termini, mă consumi. Nu pot trăi cu un om ca tine. Mereu nemulțumita de perfect. Mereu vrei mai mult și mai mult din mine, de la mine. Nu ţi-am fost niciodată de ajuns nici măcar atunci când am fost cu totul lângă tine, pentru tine.

Nu știu cine te-ar putea iubi. Nu știu ce sinucigaș nebun ți-ar arunca inima în palme să faci tu ce vrei cu ea. Nu știu ce dement s-ar lăsa iubit de tine și cât ar rezista.

Ești nebună! Visezi la iubiri din filme, la romane de dragoste. Vrei iubirea aia perfectă, iubirea aia perfectă pe care ai avut-o și nu te-ai bucurat de ea pentru că nu era ca în cartea ta de basme. Cartea aia nenorocită în care scrii tu tot ce îți imaginezi și apoi te superi că în real life nu să întâmpla. Despre asta vorbesc! Atât de nebună ești femeie.

Iartă-mă că nu am fost prințul tău pe cal alb care îți aduce în fiecare zi lalele negre și bujori albi și la dracu crede-mă că eu eram singurul dement ce căuta în mijloc de Noiembrie lalele negre! Doar să fii tu fericită! Iartă-mă că nu am putut să îți aduc luna și stele la noi în casă pe tavan în nopțile în care plângeai din senin pentru că nu știu ce personaj trist întâlniseşi tu în ziua aia la metrou.

Ești un carusel de emoții și trăiri, lângă tine nu știu niciodată cum să fiu. Când ești puternică şi toată lumea e a ta și controlezi tu tot de parcă toți am fi niște marionete în mâinile tale, când plângi din orice și până și cel mai mic alint îți crează insecurități. Când ești nebună, nebună de-a dreptul și nu te sperie nimic când ești ești o lady în jurul căreia glumele ori sunt prea vulgare, ori fără sens. Tu niciodată nu știi ce dracu vrei, de la tine, de la viața asta și mai mult de atât niciodată nu ai știut ce ai vrut de la mine!

Vezi tu, poate undeva acolo ascuns în inima mea încă te mai iubesc. Poate că totuși pentru nebunia asta încă te mai iubesc și tot pentru ea nu pot să te mai iubesc. Paradoxal nu? Tu însăți ești un paradox!

Nebunia asta a ta, m-a făcut să trăiesc emoții pe care nu credeam că le pot simţi. Cu tine am fost “la 3 metrii deasupra cerului” (și da știu că nenorocirea asta de film e preferatul tău) și tot tu ai dat cu mine de pământ când mă așteptam mai puțin. Tu m-ai iubit și m-ai urât în același timp. Tu m-ai vrut cu totul şi tot tu plecai când te plictiseai doar ca să te întorci plângând la mine să mă faci să mă simt cel mai important om de pe planetă. Nu așa obișnuiai să spui:” te iubesc cel mai mult pe lume”?

Sunt curios cine este acum lumea ta, pe cine seci acum de orice puteri şi de viața?

Știe că îți place să fii trezita cu sărutări pe umeri goi? Ți-a descoperit secretul de a te liniștii atunci când ţi-e frică de frică (o alta nebunie de a ta ce doar tu poţi să o înțelegi)? Cine îți săruta acum încheietura mâinii când plângi în hohote? Sper să fie… Și dacă nu e, sper să îl găsești! Sper să te iubească cel puțin pe jumătate din cât am făcut-o eu! Pentru că te-am iubit mai mult de cât aş fi vrut să o fac! M-ai vrăjit cumva tu și m-ai tras în toată nebunia ta. Devenisem nebun, nebun de tine! Iar când m-am trezit din coșmarul ăsta ce părea vis, am cunoscut cu adevărat liniștea. Liniștea de după furtună! Așa obișnuiam să îți spun, nu? Că ești furtuna! Distrugi tot din calea ta să fii bine și totuși niciodată nu ești bine!

Ești o provocare, Diana! Și nu una plăcută!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.