Era seară,seara în care ți-am promis ca vei fi fericită.In această seară mi-am propus să nu existe reguli de iubire,m-am înțeles cu gândul meu și am decis ca în camera noastră sa fim doar NOI,eu și tu,goi,tu goala dar plină de mine iar eu,eu gol,mai gol ca niciodată,gol de toate sentimentele.

E ora 21:00,deja am aranjat totul,am luat o sticlă de vin,vinul ăla de îți place ție,iubeai vinul,de ce?…pentru că foloseai mai des ca niciodată VIN: “Vin la tine,așa cum nu am mai venit”,dar ne-am decis deja ca nu e loc de iubire,am discutat că va fi doar plăcere,vom fi liberi,vom comunica,dar nu va exista dialog,DOI NEBUNI..EU,pregătit sa îți ofer păcate,iar TU,pregătită sa-mi devi păcat!

AM ÎNCEPUT.
Erai în fața mea așa cum îmi doream,buzele mele erau pe trupul tău,lăsând amprente,ai vrut sărutări,ți-am oferit sărutări pe fiecare centimetru din suprafața corpului,erau apăsate,pentru că știam ca vreau să te pătrund toată.Simțeam cum mă doreai,eram conștient că stabilisem sa nu existe reguli,eram pregatit pentru partida aia buna,pentru ca te doream ca pe o curva in patul meu,voiam sa fiu cu totul in tine,asa cum nu mai fusasem pana atunci,dorința îmi era pacat,te-am împins ușor pe canapea,îți simteam trupul,ti-am plesnit curul încet,pentru ca eram in postura ce îmi dădea satisfacția asta,lăsând mana ușor in parul tău,erai roșcata,îmi prezentai un foc imens,erai aprinsa și asta ma făcea sa simt cum ard pentru tine,știind ca vrei sa fiu un dur am încercat sa îți fiu diavol…dar am trișat,am fost numit un JOKER…a fost dorință și scânteie,era seara în care aveam nevoie doar de SEX și de așa mult iubitul VIN,era acel vibe,care ne unea,pentru că tu erai REGINA iar eu eram NEBUNUL.Am început subtil,dar fierbeam de nerăbdare,te iubeam,deșii nu era loc de asemenea greșeli,am spus că eram JOKERUL TĂU,am îndrăznit sa te întreb: “Rămâi peste noapte?”! Era mai mult o poruncă,trișor în propriul meu joc.

Greșeala nedorita.A fost o pierdere,sexul mult dorit,preludiul care ne-ar fi legat,a devenit liniște,mă simțeam la cinema,tu pierdută în brațele mele,eu oferind toată caldura pe care simțeam ca ți-o dorești,defapt aveai nevoie de iubire,ceva de care îți era teamă,ceva ce pierdusei de mult,un mister ce nu stiai ca va reapărea.Devenisem răul ce îți făcea doar bineTe-am învelit,erai un copil,ai adormit fără să spui ceva,bătăile inimii mele ți-au fost cântec de leagăn,pentru că somnul tău a venit având capul pe pieptul meu.

E 08:40.Zic:”Bună dimineața!” Pentru că te-ai trezit,ți-am privit ochii albaștrii oferindu-ți cafeaua mult dorită,te sărut și îți zâmbesc,era ceva nou,nu mai făcusem asta,pentru ca era prima dimineața împreuna,ceva neprogramat.Aici,am realizat cum planurile noastre nu puteau tine frâu a ceea ce se formase,erau sentimente,iar pentru ele NU EXISTA REGULI.

A fost finalul,finalul unui nou început ce avea sa aducă doua alegeri:1.Plecarea ta,fără a mai iubi vre-un VIN.Sau2.Să te iubesc,pentru te-am făcut să ma iubești!
Am trișat
Am rămas să aleg,să te iubesc,pe tine copilul liniștit…sau să te pierd,pe tine,FEMEIA NEBUNA!

Autor: Lucian Florea