Povestea

Povestea Partea C

După ore obișnuiam sa ne întâlnim la cafenea, locul nostru preferat din oraș.
Cafeneaua era intre casa și liceu. Era genul de loc unde te duceai singur și cunoșteai pe toată lumea. Era situata la subsolul unei pizzerii, deci adesea ne puteam juca acolo tot feluri tâmpite, fiind un loc foarte intim si retras de ochii celor din exterior. Ne jucam de la adevăr și provocare la scuipat de hârtii cu paiul de la sucuri, cărți, rummy, barbut.


In seara asta nu am chef de cafenea de Dami sau de Cără. Tocmai ce am aflat ca l-am pierdut pe Adriana din prostia mea așa ca m-am dus acasă, ceva neobișnuit pentru mine, eram mereu prezenta acolo, doar nu lipsea martie din post. însă.. aveam o stare proasta, eram trista ca un copil căruia i-ai luat jucăria preferata. Stăteam pe mess pe invizibil și mă jucam pe mini clip, de odata îmi suna telefonul…era Dami.

-Mi-a zis Adrian sa iți zic sa intri urgent pe mess

-Cine?

-Ești surda ? Adrian ! Intra pe mess acum!

-Ce vrea de la mine?

-Nu știu Anaid ca nu mi-a spus ! Intra o data, părea cam nervos

-O părea printul nervos, iartă-mă pe mine! Nu sunt la comanda lui!

-Nu fii proasta am văzut cum îl privești. Intra am zis !

Și avea dreptate, de ce dracu eram proasta nu știu. Am intrat pe vizibil și i-am acceptat cererea. Și am așteptat.. și am așteptat. Adriana scrie… și tot scrie și șterge și scrie și eu nu primeam nimic.
Când văd mesaj:


Adrian: de azi ești femeia mea!
Anaid: ce spui?
Adrian: de azi ești a mea, iubita mea!
Anaid: și pe mine nu mă întreabă nimeni dacă vreau? Sau eu nu am niciun drept de a spune ceva?
Adrian: nu, nu ai niciun drept! Lasă vrăjeala! Știu ca și tu mă vrei!
Anaid: cum ai ajuns tu la concluzia asta?
Adrian: te simt! Simplu! Am simțit in privirea ta ! …O doamne si câtă dreptate avea. Vezi tu Adrian credeai ca tu ai controlul dar doar pentru ca tu apăsai telecomanda, dar eu ti-am dat bateriile pentru ea.

Am stat toată seara și am vorbit vrute și nevrute. Ne-am povestit viețile și începuse sa îmi placa din ce in ce mai mult. Urma sa vina in țara tocmai peste 6 luni și eram sceptica in ceea ce privește relația ce urma sa o avem dar, mă acaparase cu totul atitudinea lui și felul lui de a fi! Mă căpătase, mă prinsese in ,,vrăjile” lui.

Și așa a și fost! Am ramai femeia lui așa cum spunea el.

Radiam de fericire dar, nu voiam sa spun nimănui. Singurii care știau erau Dami și Cara dar, avusese el grija sa informeze restul băieților ca ii aparțin caci așa punea mereu problema. Ca sunt a lui, ca ii aparțin și ca trebuie sa fac ce spune el ca știe el mai bine. Comportamentul băieților s-a schimbat fata de mine. Dintr-o data nu mai eram una de a lor, nu mai aveam același glumite și același jocuri tâmpite. Păstrau distanța, îmi vorbeau mereu frumos și erau mereu atenți sa nu mă supere cu ceva. Adrian avea mare influența asupra lor, toți îl respectau și toți îl ascultau. Erau un fel de alfa printre băieții răi din oraș.

Adrian scrie …
Adrian: de acum înainte sa știi ca va trebui sa fii altfel.
Anaid: ești tata?!
Adrian: nu , sunt iubitul tău și am grija de tine!
Anaid: eu singura nu pot sa am? Pana acum nu m-am descurcat singura?
Adrian: nu chiar. De azi nu mai ai voie la lăutari, nu ai ce sa cauți ca fata la lăutari singura . O sa mergem doar împreuna! Nu mai ai voie sa fumezi pe strada! O femeie ce se respecta nu fumează ca o golanca pe strada. De azi nu te mai duci pe tocuri la liceu și renunți la fuste scurte. Vreau sa fii decenta…Gata cu cluburile, drogurile, alcoolul si dezmățul, ti-a ajuns!

Pentru mine tot ce spunea el acum erau niște aberații, eu eram obișnuita sa mă distrez cu fetele in club, la lăutari pe mese, sub mese. Sa mă duc la liceu pe tocuri și cât mai sexy. Eram obișnuita sa stau cu băieții la bere in cartier, sa merg pe stadion, sa trăiesc fără sa mă gândesc la prejudecățile celorlalți, eram in căutare de experiența, de nou, de senzație, deși îmi știam limita, știam cat pot , ce pot si pana unde pot, deși păream fără control, știam pana unde pot merge.

După 2 săptămâni de relație in care vorbeam in fiecare seara pe Web cam de la 10 seara la 5-6 dimineața, mă vrăjise…mă potolise, mă făcuse atât de tare din vorbe încât m-a pus cu botul pe labe. Eram atât de obsedata de discuțiile cu el, de tot ce descopeream nou de la un bărbat cu 10 ani mai mare ca mine, ca nu mai îmi trebuiau micile mele distracții cu prietenii.
Ieșeam doar cu Cara și Dami de cele mai multe ori la cafenea. Nu mai ieșeam in weekend-uri in cluburi. Nu mai pierdeam nopțile in cartier la bere și semințe. Mă duceam la liceu, nu mai chiuleam. Reușise sa mă potolească sau doar așa credea el, caci dacă cumințești pe cineva obligat mai devreme sau mai târziu el tot va exploda.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.